Scădere în greutate datorată demenței

Share on Facebook Share on Twitter Share on Linkedin Share on Pinterest Imbatranirea populatiei Progresele din domeniul serviciilor de sanatate facute in ultimul deceniu au dus,printre altele, la cresterea sperantei de viata in randul populatiei.

Acest lucru a contribuit, de asemenea, la o creştere a numărului de persoane cu boli netransmisibile, dependente de varsta, printre caresi tulburarile mentale. Dementa este un sindrom caracterizat de perturbarea mai multor functii cognitive ale creierului, inclusiv memoria, gândirea, orientarea, înţelegerea, calculul, capacitatea de învăţare, limba şi judecata.

Pacienţii diagnosticaţi cu această boală au o calitate semnificativ mai scăzută a vieţii. Familiile lor sau personalul de ingrijiri de sanatate trebuie să facă eforturi enorme pentru a putea oferi, aceastor pacienti, un mod decent de trai. În anuldementa a fost declarată o prioritate in sănătatea publică de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Acest lucru scoate in evidenta faptul că demenţa este o boală frecventă şi severă. Europa de Vest este regiunea cu cel mai mare număr de persoane afectate de demenţă: 6 Organizatia Mondiala a Sanatatii. Trebuie remarcat faptul că, în general, multe cazuri de demenţă rămân neidentificate.

Din cauza ratei scazute a natalitatii si a cresterii sperantei de viata, proportia populatiei apte de munca scade in timp ce numarul de persoane ajunse la pensie este in crestere 2.

Boala Alzheimer – cea mai frecventă formă a demenței

În plus, numărul de boli dependente de vârstă va creşte în mod semnificativ, inclusiv boala Alzheimer. Numărul de persoane afectate de aceasta se va dubla la fiecare 20 ani, ajungand la 80 de milioane până în 3. Costurile financiare legate de gestionarea acestei boli sunt enorme, fiind o povară semnificativă pentru sistemele de sănătate: demenţa creşte costul mediu de îngrijire de 3 ori, comparativ cu un pacient fara dementa 4.

Ce este boala Alzheimer? Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcţiilor cognitive ale creierului, cu pierderea capacităţilor intelectuale ale individului şi a valorii sociale a personalităţii sale, asociată cu tulburări de comportament.

Boala Alzheimer este carecteristic o afectiune a varstei inaintate. Incidenta si prevalenta sa cresc exponential cu inaintarea in varsta. Există trei ipoteze majore pentru a explica mecanismul de apariţie a bolii : Ipoteza colinergică.

Din punct de vedere biochimic s-a constatat o tulburare a sistemului cerebral de neurotransmitere colinergică, şi anume o diminuare a sintezei neurotransmiţătorului acetilcolină, datorită reducerii enzimei colin-acetilază, indispensabilă acestui proces de sinteză.

Acest deficit este constatat tocmai în formaţiile cerebrale interesate în funcţiunile cognitive, cum ar fi nucleul bazal al lui Meynert.

Pe baza acestei ipoteze s-a introdus terapia cu inhibitori ai colinesterazei enzimă care scindează acetilcolina pentru a se menţine astfel o activitate crescută a neurotransmiterii colinergice inter-neuronale în regiunile deficitare.

Nu este însă clar dacă acest proces are un rol cauzal în apariţia bolii sau este de natură secundară. Ipoteza acumulării de beta-amiloid. Beta-amiloidul este o peptidă ce rezultă dintr-o proteină precursoare, Amyloid-Precursor-Protein APPinserată pe membrana celulară.

Beta-amiloidul, în formă oligomerică insolubilă, este citotoxic şi alterează homeostazia ionilor de calciu, inducând astfel procesul de apoptoză moarte celulară programată.

Tot ce trebuie sa stii despre Alzheimer: cauze, simptome, tratament

Este de notat că ApoE4, factorul genetic de risc scădere în greutate datorată demenței pentru apariţia bolii Alzheimer familiale, favorizează producţia în exces de beta-amiloid, înainte de apariţia primelor simptome de boală. Blocarea producţiei de beta-amiloid constituie un obiectiv al cercetărilor privind o terapie patogenică a bolii.

Cum se manifesta? Din punct de vedere al manifestarilor clinice ale bolii, tabloul acesteia este amplu, modalitatea de debut fiind deseori lenta, si slab perceptibila.

Boala Alzheimer

Simptomele majore ale bolii sunt tulburarile de memorie selectiva si dementa. Tulburari de memorie Tulburarea de memorie este un simptom emblematic pentru boala Alzheimer, aceasta aparand deseori in stadiile incipiente, ca si prim sipmtom. Modelul de tulburare de memorie este de asemenea specific. Memoria declarativa, care depinde de structurile temporale meziale si neocorticale este cea mai precoce si profund afectata.

Memoria declarativa, aceea care stocheaza intamplari ce pot fi amintite, discutate sau declarate, este subimpartita inr-o memorie semantica si o memorie episodica. Aceasta din urma este cea mai sever afectata in cadrul bolii. In memoria episodica evenimentele si cunostintele memorate sunt atribuite unui context spatio-temporal precis.

Aceasta latura a memoriei ne da senzatia trecerii timpului. Totodata in cadrul memoriei episodicedistingem memoria imediata, cea de scurta durata si cea pe termen lung. Dintre acestea memoria de scurta durata este prima si cea mai sever afectata. Aceasta va fi distorsionata intr-un stadiu avansat al bolii, fiind stocata la nivel neocortical.

Memoria scădere în greutate datorată demenței, ce pastreaza cunostinte referitoare la cum se fac, executa anumite lucruri sau procedee,  ramane pana in stadiile avansate  intacta.

Surse de informatie Semne de alarma: pierdere in greutate scadere in greutate involuntara Scaderea inexplicabila in greutate sau slabirea neintentionata — in special, daca este semnificativa sau persistenta — ar putea fi un semn al unei probleme medicale. Despre Este normal sa pierzi notabil in greutate dupa stresul schimbarii locului de munca, dupa un divort sau in urma pierderii unei persoane dragi. Insa, scaderea inexplicabila in greutate sau slabirea fara vreun efort precum dieta sau exercitii fizice — in special, daca este semnificativa sau persistenta — semnaleaza o afectiune. Cand sa te ingrijorezi si sa mergi la doctor Greutatea este influentata de aportul caloric, nivelul de activitate fizica, starea generala de sanatate, varsta, absorbtia substantelor nutritive, precum si de factori economici si sociali.

Limbajul Modificarile de fluenta ale limbajului si anomia sunt printre cele mai timpurii caracteristici ale bolii Alzheimer. Primele manifestari ale afectarii limbajului apar ca dificultati in a cauta anumite cuvinte lapsusuriin a perifraza, sau prin folosirea unui vocabular limitat in vorbirea curenta. In timp pacientul ajunge sa aiba o vorbire saracacioasa, cu greseli gramaticale si chiar dificultati de intelegere. Disfunctia limbajului si tulburarile de memorie semantica sunt in stransa legatura.

Daca un pacient cu boala Alzheimer este rugat sa genereze o lista de cuvinte intr-un minut acesta va avea un punctaj mai bun la lista cuvintelor ce incep cu aceeasi litera decat la lista cuvintelor dintr-un camp semantic 7. Aptitudini scădere în greutate datorată demenței Deseori pacientii au dificultati in a se orienta in spatii noi, dar si in cele familiare in stadiile avansate de boala.

Agnozia vizuala inabilitatea de a recunoaste obiecte cat si prosopagnozia inabilitatea de a recunoaste persoane apar tardiv in evolutia bolii.

Intelegerea De cele mai multe ori pacientii cu boala Alzheimer nu realizeazanu constientizeaza scaderea performantelor, sau aparitia simptomelor. Acestia tind sa gaseasca scuze sau alibiuri pentru deficientele lor.

Nu se cunoaște cu siguranță cauza care provoacă boala Alzheimer, dar este posibil să existe mai multe cauze care concură la apariția bolii. Factori de risc - Vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important, dar nu există nicio dovadă că boala Alzheimer ar fi cauzată de procesul biologic de îmbătrânire. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se găsește adesea în cantități mari în creierele bolnavilor decedați cu demență Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relație cauzală. Factori genetici - Există cazuri ereditare rare cauzate de prezența unei gene dominante în unele familii. Mutații ale presenilinei 1 PS1 pe cromozomul 14 și ale presenilinei 2 PS2 pe cromozomul 1 duc la o formă foarte agresivă în cazurile familiale de boală.

Exista pacienti cu capacitatea de a intelege boala, simptomele ei si a le recunoaste. Acestia ajung de cele mai multe ori sa intre in depresie, lucru care va afecta negativ evolutia bolii. Pe de alta partepacientii cu o intelegere perturbata ajung sa devina agitati, dezinhibati sau sa prezinte tulburari psihotice. De cele mai multe ori gradul de apraxie este hotarator in abilitatea de auto-ingrijire.

Pacientii ajung sa nu mai poata efectua lucruri precum imbracatul sau hranitul. Tulburari neuropsihice — In cursul evolutiei bolii Alzheimer pacientii ajung sa fie agitati, anxiosi, agresivi, sa prezinte elemente de schimbare a personalitatii, halucinatii sau deziluzii.

Factorii de risc Cand vorbim de factorii de risc ai bolii Alzheimer trebuie sa plecam de la faptul ca in prezent nu se cunoaste cu siguranta cauza care provoaca boala. O serie de factori, atat genetici, constitutionali, cat si dobanditi sau legati de mediul inconjurator au fost incriminati.

Majoritatea legaturilor dintre presupusii factori de risc si boala au fost facute pe baza a numeroase studii observationale, insa pentru a putea spune cu certitudine ca exista o relatie de cauzalitate intre un anumit factor si boalastudiile clinice randomizate sunt de referinta.

Se estimeaza ca aproximativ o treime din cazuri sunt atribuite factorilor de risc modificabili 9. Astfel, in continuare, voi prezenta acei factori de risc modificabili, al caror management la o varsta tanara poate duce la scaderea incidentei bolii Alzheimer in randul populatiei. Având în vedere definiţia laxă din punct de vedere patologic al Bolii Alzheimer şi al demenţei vasculare, pacienţii cu demenţă clinic manifestă au mai degrabă un mecanism patologic combinat.

Această asociere este cunosctă drept demenţă mixtă Studiile clinicopatologice au demonstrat ca bolile cerebrovasculare scad varsta de aparitie a manifestarii clinice a dementei din cadrul bolii Alzheimer.

Aşadar pacienţii care au şi afectare cerebrovasculară vor dezvolta tulburări cognitive mai precoce şi mai severe Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arteriala este un factor de risc cardiovascular bine cunoscut, insa cand vine vorba de asocierea acesteia cu riscul de dementa lucrurile nu mai sunt la fel de clare. Desi s-a observat in numeroase studii longitudinale ca o tensiune a sangelui ridicata este corelata cu o incidenta mai mare a cazurilor de dementa, aceasta legatura pare sa nu fie una directa.

SCP-507 Reluctant Dimension Hopper - object class safe - Humanoid / extradimensional SCP

Astfel, intr-un studiu efectuat pe 9, hipertensiunea a fost corelata cu scaderea performantelor cognitive. Insain acelasi timp, majoritatea celor cu rezultate slabe suferisera si de accidente vasculare Practic, acest studiu nu arata o asociere directa intre hipertensiune si scaderea functiilor cognitive, ci mai degraba intre hipertensiune si boala cerebrovasculara accidentul cerebralcare la randul ei a dus la o accentuare a diminuarii capacitatilor cognitive.

Dar acelasi studiu afirma insa ca pacientele care sufereau de hipertensiune arteriala inainte de producerea accidentului vascular au prezentat o scadere a functiilor cognitive mai accentuata decat cele care au facut accident vascular neavand substratul hipertensiv. Ingrosarea si rigidizarea vaselor de sange precum si pierderea elasticitatii acestora ca urmare a tensiunilor crescute ale sangelui sunt incriminate in dezvoltarea diverselor tipuri de dementa si a progresiei depunerii placilor de amiloid-beta