Ovăz bg22 pentru pierderea în greutate, Laonic Chalcocondil - Expuneri Istorice (1958)

A j u n s la n ă v a l a lui Timur-Lenk, Laonic face o nimerită reflexie, că turcii ar fi a j u n s la mare putere, încît ar fi i n v a d a t Apusul, de nu-i oprea pe neaşteptate Timur. Căci atunci nici cearta atît de păgubitoare p e n t r u ei n u s-ar fi produs în împărăţia Osmanilor, precum s-a întâmplat d u p ă moartea lui Baiazid, cînd feciorii lui s-au luat la l u p t ă pentru domnie. Cartea cuprinde luptele p e n t r u tron şi domniile feciorilor lui Baiazid, anume lisus Isa, Ese — d u p ă LaonicMusulman Suleiman —Musa — şi M a i o m e d I — Acesta e cuprinsul pe scurt de tot, al expunerilor istorice ale lui Laonic Chalcocondil, lucrare care însă prin numeroasele ei digresiuni, m a i lungi sau mai scurte asupra diferitelor ţări şi popoare, tinde, dintr-o istorie turco - b izaatină, să devină în b u n ă p a r t e o istorie universală a timpului descris.

D a t ă fiind bogăţia şi varietatea de ştiri şi întîmplări din scrierea istorică a lui Laonic, devenim curioşi să ştim de unde îşi va fi scos materialul p e n t r u scrierea sa şi de unde îşi va fi cules informaţiile. Din liter a t u r a istorică grecească antică şi bizantină, Laonic trebuie să fi citit mult.

• Pierderi în greutate povești de succes 10 kilograme
• Хочу поблагодарить за кокомо.
• Pot sa slabesc in 9 luni
• Cea mai mare pierdere în greutate umană documentată vreodată

Din lite1 2 Vezi m a i jos, p. Vezi ediţia E. Apoi Laonic, ca şi istoricul Ducas, trebuie să se m a i fi folosit şi de o scriere istorică bizantină ce n u ni s-a p ă s t r a tp e n t r u că amîndoi fac aceeaşi confuzie între călătoria în Apus d u p ă a j u t o a r e a lui l o a n Y Paleolog şi Manuil I I Paleolog 2. Că Laonic s-ar fi folosit de u n izvor comun cu Gheorghe Sphrantzes 3 n u se mai poate susţine, p e n t r u că, pe cit se pare, interpolatorul cronicii lui Sphrantzes 1-a folosit p e n t r u adaosurile sale chiar pe Laonic 4.

Oele m a i multeJ. Vorbind despre locul de origine al slavilor, ne spune că n-a p u t u t afla vreo ştire la istoricii mai v e c h i 7. E l îşi dă mereu silinţă să fie cît m a i bine informat. Aşa cum ni s-a p ă s t r a t scrierea istorică a lui Laonic, îţi lasă impresia că n u e t e r m i n a t ă.

Aceştia trec D u n ă r e a pustiind ţ a r a sultanului, iar veneţienii năvălesc în Peloponez. ΪΓ-au însă izbînzi deosebite şi, în f a ţ a a r ovăz bg22 pentru pierderea în greutate a t e i turceşti ce sosea, se retrag ·, şi triremele lor 8 pornesc să ocupe insula Lemnos, de u n d e vin cu provizii.

Aceasta e ultima propoziţie din opera istorică a lui Laonic, deşi, de obicei, cu cuvinte ca acestea el face trecerea, cînd începe să istorisească altceva 9. Vezi V. Vezi R. Astfel, despre o expediţie a lui Mahomed I I în contra sîrbilor spune că e ,a d o u a " 1cu toate că m a i înainte n u a fost a m i n t i t ă nici o expediţie de acest fel.

Semnalînd asemănarea graiului popoarelor slave, îl preocupă mult chestiunea răspîndirii lor, încît revine de trei ori asupra e i 2. Decît această repetare mai nepotrivit e f a p t u l că de la u n loc la altul îşi însuşeşte păreri ce se contrazic, întîi spunînd că slavii de sud a u venit din nord, trecînd Dunărea 3iar la u r m ă că, pornind din sud, au trecut peste Dunăre şi s-au aşezat în Eusia 4. Tot prin f a p t u l că n-a apucat să-şi p u n ă la p u n c t scrierea p o a t e s-ar p u t e a explica m a i uşor şi repetiţiile destul de cum să pierzi grăsimea din burtă pentru bărbați e s e ; astfel, răscoala lui Manuil I I Paleoiog, cînd era încă n u m a i guvernator la Salonic, în contra lui Murad I e istorisită de două o r i 5 ; t o t aşa, închiderea Istmului Corint cu zid de către Manuil I I Paleoiog 6 ; punerea în domnia Ţării Bomîneşti de către I a n c u d e H u n e d o a r a a lui D a n în locul lui Ylad Dracul 7 îndemnurile craiului sîrb Gheorghe Yulc, în înţelegere cu I a n c u d e Hunedoara, cătră regele Ungariei Yladislav I la război în contra turcilor 8 ş.

Mai ales, cu cît t e apropii spre sfîrşit, cu a t î t a m a i mult lucrarea d e istorie a lui Laonic îţi lasă impresia că i-a lipsit ultima fevizuire din p a r t e a autorului 9. E r o d o t şi-a propus să descrie luptele dintre greci şi p e r ş i ; dar perşii a u subjugat p e mezi şi asirieni, a u cucerit Egiptul, iar î m p ă r a t u l lor Dariu al lui Istaspe a pornit dincoace de D u n ă r e asupra sciţilor ; şi atunci Erodot, 1 Vezi m a i jos, p.

Vezi p. Tot aşa procedează şi Laonic. Şi el îşi p r o p u n e sa descrie creşterea puterii turceşti şi prăbuşirea celei bizantine. Dar cînd a j u n g e la ciocnirea dintre Baiazid Ilderim şi Timur-Lenk, face o lungă digresiune asupra acestuia din u r m ăintercalînd şi alte subdigresiuni mai mici asupra tătarilor, Sarmaţiei BusieiEgiptului ş.

Sigismund venind din Germania şi Ungaria î m p o t r i v a lui Baiazid, Laonic găseşte prilej să ne dea descrierea acestor ţări.

Baiazid porneşte în contra lui Mircea cel B ă t r î nasupra căruia d ă vina p e n t r u ovăz bg22 pentru pierderea în greutate acelui război, şi atunci Laonic ne dă descrierea Ţării Bomîneşti. Cînd Manuil I I Paleoiog, căutînd în contra turcilor a j u t o a r e în Apus, a j u n g e pînă în F r a n ţ aLaonic scrie despre F r a n ţ a şi poporul f r a n c e z ; a m i n t i n d despre războiul de o sută de ani dintre F r a n ţ a şi Anglia, ne descrie insulele ovăz bg22 pentru pierderea în greutate, obiceiuri de ale poporului englez şi capitala englezilor, Londra.

SLABIRE: Pierderea in greutate vs Slabirea din grasime \u0026 dieta de 20 de minute - dieta si nutritie

Mahomed I fiind în război cu veneţienii şi Murad I I cu genovezii, Laonic n e descrie Yeneţia şi Genua, stăruind asupra originii, frumuseţei şi bogăţiei lor, şi cum se conduc aceste republici. I a r I a n c u de H u n e d o a r a biruind pe turci, Laonic ne istoriseşte despre originea şi cariera lui I a n c u. Şi exemple de acestea s-ar mai p u t e a aduce încă multe. Istoricii antici mai obişnuiau să se folosească în expunerile lor şi de cuvîntări mai lungi sau m a i scurte în vorbire directă.

De acest mijloc de expunere s-a folosit şi E r o d o tdar mai ales în chip deosebit de iscusit Tucidide. Şi t o ţ i istoricii bizantini, ca şi cei apuseni din epoca Benaşterii au procedat la f e l 1. Laonic compune şi dînsul astfel de cuvîntări directe d u p ă modelele sale antice.

Cuvîntarea aprin care Victor Capella în Consiliul cel mare, îndeamnă p e veneţieni să declare război lui Mahomed I Ieste compusă d u p ă modelul acestor fel de cuvîntări din Tucidide, iar cuvîntarea 3 lui B a d u cel F r u m o sprin care îndeamnă pe boieri să se lepede de Ylad Ţepeş, e f ă c u t ă d u p ă E r o d o t.

Fireşte că şi u n a şi alta, şi t o a t e celelalte, nu sînt cuvîntări istorice reale, ci compoziţiile autorului, unele mai potrivite cu situaţia descrisă, ca b u n ă o a r ă cele două cuvîntări amintite, altele m a i p u ţ i n potrivite, ca de pildă cuvîntarea lui Baiazid în p r e a j m a luptei de la Ancara, cînd pe sine se p u n e alăturea de Alexandru Machedon, care cu p u ţ i n ă oaste a biruit mulţimea perşilor lui Dariu, iar grecii pe cele ale lui Xerxe 4.

Daca, p. D a r n u n u m a i în ce priveşte compoziţia scrierii sale istorice, ci şi în privinţa stilului şi a limbii, Laonic se sileşte mult să se ia d u p ă modelele sale antice, în special d u p ă Tucidide. Acesta din u r m ă însă este prea bine cunoscut p e n t r u profunzimea şi complexitatea gîndirii sale şi ca să dea acestei gîndiri liaina vorbirii, frazele lui sînt construite cu m u l t e subordonări şi supraordonări.

Laonic imitînd mai mult la supraf a ţ ă acest stil, o face n u odată în p a g u b a clarităţii. Lucruri simple, le. Ovăz bg22 pentru pierderea în greutate scrierii lui c a u t ă să fie cea clasică.

P e n t r u unităţile de măsuri, de greutăţi şi distanţe întrebuinţează denumirile antice de t a l a n tstadion, plethron ş. Dar, pe cît se pare, sub aceste denumiri se ascund şi u n i t ă ţ i de măsură bizantine. Ţărilor şi popoarelor din t i m p u l său Laonic, ea şi a p r o a p e t o ţ i istoricii bizantini, le d ă denumirile antice, p e care le-au a v u t acele ţ ă r i în antichitate şi popoarele, care atunci a u locuit acolo ; astfel, Ţara Bomînească e Dacia, Ungaria e Peonia, Transilvania e Peonodacia, romînii sînt daci, ungurii peoni, bulgarii misi, sîrbii tribali, francezii celţi, F r a n ţ a e Ga-· latia ş.

2. Greutate maximă de pierdut în 3 săptămâni

Că bulgarii sînt misi şi sîrbii tribali, însuşi Laonic ţine să ne lămurească 3. Tunarul lui Mahomed I I la cucerirea Constantinopolei e dac 4. Alteori, însă, aceste identificări n u sînt chiar aşa de uşor de făcut.

Laonic scrie mai mult istorie turcească şi e o laudă p e n t r u dînsul că, spre a fi mai precis şi m a i bogat în ştiri, n u pregetă să întrebuinţeze t e r m e n i tehnici turceşti militari şi administrativi 5.

Grecu p. Vezi I m. Μ o n t e i a t i c iStoria delta Letleratura bizantina, Milano,p.

PSB 5 - [PDF Document]

Lui Laonic i se face i m p u t a r e a că încurcă mult cronologia D a r chiar acest obicei al lui de a istorisi, anticipînd şi revenind mereu, face ca ordinea cronologică a lucrurilor şi întîmplărilor istorisite să p a r ă confuză şi încurcată 2. D u p ă concepţia antică, p ă s t r a t ă şi u r m a t ă şi de istoricii bizantini, o scriere istorică trebuie să fie şi o operă literară 3.

Şi 3a culegerea informaţiilor noastre istorice trebuie mereu ţ i n u t seama de această l a t u r ă caracteristică a scrierilor istorice antice şi medievale 4. Laonic, luîndu-se destul de servil în compoziţie, stil şi limbă d u p ă modelele sale antice, valoarea literară a lucrării sale de istorie este scăzută.

Totuşi, el p a r e să nu fi fost lipsit de talent literar, p r e c u m ar dovedi-o, de pildă, descrierea plină de viaţă şi mişcare a peripeţiilor prin care a trecut I a n c u de H u n e doara d u p ă ce s-a retras d i n l u p t a de la Cosovo înp î n ă ce a ovăz bg22 pentru pierderea în greutate j u n s la Buda 5.

Caracterizările semnalate pînă acuma s-ar părea că subliniază mai m u l t oarecare scăderi ca istoric ale lui Laonic Chalcocondil.

discutii libere, povestiri, actiuni cu si despre Cugir si nu numai

D a r ar fi nedrept să nu-i a r ă t ă m şi văditele calităţi. Istorisind pucerirea oraşului Argos, aflat sub s t ă p î n i r e a veneţienilor, d e c ă t r e t u r c i!

Despre politica de unire a bisericilor, dezbătută pe atuncea cu a t î t a p a t i m ăscrie cumpănit şi cuminte 2. F a ţ ă de duşmanii de m o a r t e ai ţării şi neamului său, care sînt turcii ce i-au robit ţ a r a şi neamul, nu se lasă împins de ură, ci c a u t ă să fie drept, cu t o a t e că el n u e lipsit nici de patriotism, nici de mîndrie naţională.

Le recunoaşte vitejia şi destoinicia. Despre Iaiieu de H u n e d o a r a spune că a a v u t nu puţine izbînzi m a r i asupra turcilor, deşi aceştia erau mulţi şi viteji 3.

F a ţ ă de ceilalţi istorici bizantini, Laonic se deosebeşte prin aceea că în centrul istoriei sale n u se mai află imperiul bizantin, ci cel otoman. F a p t u l că el şi-a d a t seama de însemnătatea istorică a acestuia din u r m ă este o dovadă de netăgăduit a talentului de istoric al lui Laonic Chalcocondil. Scrierea lui istorică este înainte de t o a t e istoria imperiului otoman, mai pe scurt şi cu informaţie m a i slabă şi mai p u ţ i n exactă de la ivirea turcilor osmanlîi şi pînă la moartea lui Murad I înt o t mai pe larg şi m a i bine d o c u m e n t a t ă apoi, m a i ales cu cît se apropie m a i m u l t de timpul său.

Din istoria bizantină, ca şi din cea a altor popoare şi ţări, ia în seamă m a i ales ceea ce intră în cadrul istoriei turceşti şi nu sînt de loc multe întîmplările istorisite care să n u stea mai mult sau mai puţin de-a dreptul în legătură cu aceasta. Ceea ce îl mai caracterizează pe Laonic în chip deosebit este şi f a p t u l că, aşa cum ne apare în lucrarea sa de istorie, poate fi aşezat t o t aşa de bine între istoricii umanişti, ca şi între cei bizantini 4.

S - a spus însă că n-a fost în stare să-şi îndeplinească sarcina ce şi-a luat-o, p e n t r u că i-ar lipsi o compoziţie u n i t a r ă şi e x p u n e r e a i-ar fi lipsită de critică 7.

F a ţ ă de ştirea că Ylad Ţepeş a i n t r a t ca iscoadă în t a b ă r a lui Mahorned I Inu-i vine a crede că însuşi domnul a luat asupra-şi o primejdie ca aceasta, cînd p u t e a doar să se folosească de m u l t e iscoade 2.

Şi cazuri de acestea, cînd Laonic ia o a t i t u d i n e critică, se ovăz bg22 pentru pierderea în greutate nu p u ţ i n e în lucrarea sa de istorie.

Cît despre lipsa de u n i t a t e în compoziţie, se vede că aceasta a fost semnalată din pricina deselor digresiuni ce le face. D a r n - a m p u t e a f i de părerea că aceste digresiuni despre diferite ţ ă r i şi popoare din răsăritul şi apusul Europei ar f i nişte u m p l u t u r i d e prisos şi nefolositoare 8.

И когда они, наконец, поняли, что натворили, было уже чересчур поздно. Образцов прежней наследственности они не сохранили и потому не могли вернуться .

Ou t o a t e că uneori, ovăz bg22 pentru pierderea în greutate drept, cuprind ştiri fantastice şi eronate, totuşi, folosite cu critică, ne sînt de folos; şi p e n t r u cele asupra ţărilor romîne îi sîntem de-a dreptul recunoscători. F ă r ă îndoială, lui Laonic i se cuvine u n ovăz bg22 pentru pierderea în greutate de.

• 3 săptămâni arsură de grăsime
• Full text of "clement alexandrinul scrieri [alegsatraiesc.ro]"
• Не обижайся, Кэти, но не хотел бы я служить у тебя под началом.
• Ejacularea duce la pierderea în greutate
• Laonic Chalcocondil - Expuneri Istorice () - PDF Free Download
• Pierdere in greutate fmt

Ducas, Gheorghe Sphrantzes Phrantzes şi Critobul Știri de slăbit Imbros, tuspatru, descriindu-ne întîmplări, în largă măsură aceleaşi, din acelaşi răstimp, fiecare din p u n c t u l său de vedere şi în felul său deosebit şi t o ţ i eompletîndu-se unul p e altul cu întregiri de preţ.

P e n t r u istoria turco-bizantină, expunerile istorie ale lui Laonic Chalcocondil sînt u n izvor n a r a t i v de mina întîi şi vrednic de t o a t ă încrederea.

Izvor principal p e n t r u istoria turcească a u fost t r a d u s e în turceşte încă de p e la mijlocul secolului al X Y I I - l e a e.

Или же, возможно, от нас прячут того, кто управляет ими. - Интересный вопрос, - заметил Ричард. - Помнишь, как заспешил октопаук к муравью, когда в того попал мяч.

Interesul şi curiozitatea ce-a trezit creşterea năvalnică a puterii şi cum să slăbești bărbați peste 40 de ani turceşti a f ă c u t ca, 1 Vezi p.

Vezi m a i jos, p. P e n t r u trecutul nostru, lucrarea de istorie a lui Laonic Chalcocondil este unul din cele mai de preţ izvoare n a r a t i v e ; pe lîngă m u l t e ştiri izolate, ne întîmpină într-însa şi multe pagini întregi care privesc de aproape istoria pământului şi a poporului romînesc.

Laonic ne istoriseşte p e larg l u p t a dintre Ylad Ţepeş şi Mahomed I Icu m u l t e ştiri unice şi interesante ; bunăoară, cum ştie Ylad Ţepeş să-şi consolideze d o m n i a ; că oastea turcească, ce a năvălit în Ţ a r a Bomînească, a fost ca mărime a doua d u p ă aceea care a cucerit Constantinopolea; că prada scoasă de turci din ţară a fost peste două sute de mii de cai, boi şi vaci, ştire de m a r e p r e ţ pentru bogăţia ţ ă r i i ; şi multe altele 2.

Istorisirea lui Laonic este izvorul principal p e n t r u cunoaşterea expediţiei lui Mahomed I I asupra Ţării Bomîneşti în 8. Cu acesta din u r m ă Mircea stătea în rele relaţii, pentru că primise la Bizanţ şi susţinea împreună cu Musulman u n contrapret e n d e n t la domnia Ţării Bomîneşti D u p ă înfrîngerea sultanului Musa de către fratele său Mahomed 1 7Mircea cel B ă t r î n dă a j u t o r altui pret e n d e n t la tronul turcesc, Mustafa, care vine în Ţ a r a Bomînească, însoţit de emirul din Smirna Giineyt 8.

D u p ă căderea lui Musa şi p o a t e că şi d u p ă înfrîngerea lui Mustafa, sultanul Mahomed I t r i m i t e oşti de jaf asupra Ţării B o m î n e ş t i ; o d a t ă şi asupra Transilvaniei®. Sigismund pornind asupra lui Baiazid-Fulgerul, a l u a t cu 1 S s m n a i a r e a diferitelor ediţii şi t r a d u c e ovăz bg22 pentru pierderea în greutate ivezi-o în Κ. Cu alt prilej ne dă o scurtă descriere a Moldovei, observînd că este acelaşi neam, vorbind aceeaşi limbă, dar fiind despărţit în două d o m n i i 4.

La îndemnul craiului Serbiei Gheorghe, se încheie pacea şi se hotărăşte ca Ţara Bomîneaseă să r ă m î n ă f a ţ ă de sultan cu t r i b u t u l cel vechi, iar f a ţ ă de regele ungar să fie, precum a u r m a t mai înainte 8P e n t r u l u p t a de la V a r n a sînt luaţi într-ajut or ca la zece mii de călăreţi romîni, care vin cu însufleţire sub conducerea domnului Ylad D r a c u l 7.

D u p ă ce Yladislav Ineţinînd seama de sfatul şi î n d e m n u l lui l a n c u de Hunedoara, a căzut în luptă, l a n c u şi ropiînii pleacă de-a d r e p t u l spre D u n ă r e şi mulţi b ă r b a ţ i aleşi au căzut dintr-înşii A j u n s la Dunăre, l a n c u este ţ i n u t prins de Ylad, dar, la ameninţările ungurilor, îl trimite prin Braşov în Transilvania 1 0.

Cînd Murad I I împresura Crua în Albania, îi soseşte vestea că l a n c ucu unguri şi romîni, vine cu război a s u p r a - i ; şi erau amîndouă popoarele la patruzeci d e mii şi şapte mii de călăreţi 1 8.

Giurescu: Aceasta initiativa se inscrie intr-un sir de actiuni care sunt menite, pe de-o parte, sa destrame unitatea teritoriala a tarii si, pe de alta parte, sa stearga identitatea noastra nationala. Nu-i asa? Ce esti dumneata? Eu sunt din Vlasca, eu sunt din Arges in primul rand, si pe urma evident ca sunt din Romania, fiindca Vlasca si Argesul sunt parte din Romania.

Ajungîndu-se la lupta de la Cosovo din cu Murad II, l a n c u stătea la mijloc cu vitejii, a r m a t a Transilvaniei, iar aripa stingă i-o ţinea D a n cu opt mii d e romîni 1 4. Μ se mai d a u apoi ştiri asupra diferitelor expediţii, trimise de Murad I I — a s u p r a Ţării Bomîneşti şi a Transilvaniei. Cam între cucerirea Salonicului şi căsătoria lui Murad I I cu i a t a craiului Gheorghe Brancovicidacă ţ i n e m seama de ordinea cronologică a evenimentelor istorisite, Murad I I t r i m i t e pe T u r a e h a n asupra Ţării Bomîneşti, de u n d e scoate robi şi m u l t ă p r a d ă 2.

Cotidian | Cugir, amintiri din viitor | Pagina 24

Cu acest prilej Laonic a r a t ă întinderea Transilvaniei şi cum este condusă de u n voievod, pus de regele ungar, şi că se află oraşe autonome în f r u n t e cu Sibiul, Mezit-bei împresoară Sibiul, dar este ucis de un glonţ şi turcii sînt alungaţi peste D u n ă r e.

O d a t ă cu p r i m pierdere in greutate tulare v a r aînsuşi Murad Slabire meridia I voieşte să pornească asupra Transilvaniei, dar la sfatul vizirului Şahabeddin, îl trimite chiar p e acest vizir, asupra căruia I a n c u de H u n e d o a r a câştigă o strălucită biruinţă 3. Iancu schimbă domnii din Ţ a r a Bomînească, punînd pe D a n în locul lui Ylad Dracul, fecior din flori de al lui Mircea cel B ă t r î n s.

Aici Laonic ne dă ştirea v ă d i t interesantă că boierii născoceau pe unii drept feciori din flori de ai lui Mircea, spre a-i pune, din interese politice, în d o m n i e ; despre unul, doi dintre aceştia, culegînd ştiri, le ştie numele şi cine le-a fost t a t ă ldar nu-i m a i dă în vileag.

Apoi D a n s-a împăcat cu Murad şi s-a încuserit cu domnul Moldovei.

La moartea lui Iancu îi face o f r ovăz bg22 pentru pierderea în greutate m o a s ă caracterizare 9 şi ne istoriseşte cum feciorul lui mai tînăr Matei izbuteşte să a j u n g ă rege al Ungariei, săvîrşind mari isprăvi 1 0. F a ţ ă de ovăz bg22 pentru pierderea în greutate de ştiri asupra trecutului nostru, nu e nici o mirare că de acum î n v ă ţ a t u l B a d u Greceanu, cronicarul oficial al lui Constantin Brîncoveanu, culegea din lucrarea de istorie a liii Laonic Ohalcocondil notiţe despre Basarabi, p e n t r u a le întrebuinţa în prefaţa bibliei de la i a.

II Vezi p. I o r g a » Istoria literaturii ed. Mă gîndesc la întîmplările ce au dus 1a sfîrşitul elinilor 1, şi la puterea cea mare la care a u a j u n s turcii, cea mai mare din cîte au fost vreodată. Pe u r m a acestor întâmplări dumerindu-mă că fericirea acestei vieţi este repede schimbătoare şi că se întoarce cînd într-o parte cînd în alta, socotesc că e bine să scriu istoria nu neinteresantă a amînduror acestor popoare.

Dînd la iveală această scriere, v o m aminti şi de alte evenimente ce s-au întîmplat prin lume, nu numai în timpul din viaţa mea şi la care eu însumi a m fost martor ocular, ci şi altele din cele însemnate, adunindu-le însă mai ales de la cei ce păreau că le ştiu mai bine, c ct nict informez asupra lor şi mai cu seamă ca să poată fi spuse cît mai bine şi m a i adevărat în modul cel mai sigur.

Dar nici aceea n-aş socoti-o de loc rău, ca acestea să le istorisesc în grai elin, pentru că graiul el : nilor este cel mai răspîndit în lume şi e ştiut de numeroase naţiuni. Şi mare este faima acestui grai chiar acuma, dar şi mai m a r e îi va fi iarăşi, cînd chiar u n împărat elin şi coborîtorii dintrînsul vor domni asupra urmaşilor elinilor, j adunaţi într-o mare împărăţie, după legile lor, cît mai plăcut pentru ei şi cît mai puternic pentru alţii.

Elinii 2, ce f a p t e ovăz bg22 pentru pierderea în greutate şi strălucite au săvîrşit dînşii şi au dobîndit mare faimă şi aiurea şi în Europa, ba chiar şi în Libia 8şi cum au ajuns 1 2 3 Adică a imperiului bizantin. Africa de nord.

Elinii deci au săvîrşit mai mult aceste fapte, ca unii. P e timpul, cînd acestora în m u l t e doriți să pierdeți 10 grăsimi corporale le mergea bine în lume, io a m aflat, cercetînd amintirile cele m a i î n d e p ă r t a t e din auzite, că în t i m purile cele mai vechi asirienii a u a j u n s întîi la stăpînirea Asiei; d u p ă aceea însă mezii i-au înlocuit în domnie sub conducerea lui Arbache care 1-a despoiat de domnie pe î m p ă r a t u l asirienilor S a r d a n a p a l ; pe u r m ă mezii şi-au pierdut împărăţia în mîinile perşilor care erau conduşi de Cir al β lui Cambise ; şi de atunci perşii a u a j u n s la m a r e şi m u l t ă [ putere, trecînd în alte ţări, ba chiar şi în E u r o p a.

I a r d u p ă aceea, nu multe generaţii mai tîrziu, Alexandru al lui Filip, î m p ă r a t u l macedonenilor, a pus capăt domniei perşilor şi şi-a supus p e indieni şi o parte, nu. D e a t u n c i elinii s-au amestecat cu r o m a n i i ; şi limba şi datinile, p e n t r u că aici elinii erau cu mult mai mulţi decît romanii, şi le-au p ă s t r a t pînă la capăt, numele totuşi şi l-au schimbat, ne mai numindu-se d u p ă s t r ă b u n i ; şi împăraţii Bizanţului n-au găsit nicidecum demn să se cheme î m p ă r a ţ i ai elinilor, ci că e 30 mai distins p e n t r u dînşii să-şi zică î m p ă r a ţ i şi autocratori ai romanilor s.

D a r despre r o m a n i şi arhiereul lor cel mai m a r e a m aflat că, de mulţi ani ajungînd, n u în p u ţ i n e p u n c t e ovăz bg22 pentru pierderea în greutate ce priveşte religia, la păreri deosebite de elini, s-au despărţit de ei, între altele mai ales că-şi aleg împă1 Isprăvile l e g e n d a r e ale eroilor din mitologia a n t i c ă elină s î n t pentru Laontc lapte istorice.