Meniu de navigare

Cădere în greutate de furtună

Sistem de picurare prin cadere la capsuni

Ca hidrometeor, grindina reprezintă o formă de precipitaţii solide alcătuite din granule transparente sau opace de gheaţă, de diferite forme sferice sau colţuroasemărimi cu diametre variabile între 0. Cauzele genetice ale grindinii sunt determinate de particularităţile circulaţiei atmosferei, în interacţiune cu cele ale suprafeţei active. Circulaţia generală a atmosferei contribuie la formarea grindinii prin intermediul fronturilor reci,foarte active care se deplasează peste teritoriile supraîncălzite.

Masa de aer rece dislocă prin convecţie dinamică, masa de aer cald, pe care o forţează la o ascensiune rapidă, mişcare la care participă şi convecţia termică din perioada premergătoare advecţiei  aerului  rece.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. Ploaia înghețată este un fenomen meteorologic rar, în care, picăturile de ploaie suprarăcite îngheață instantaneu la atingerea solului sau obiectelor cu temperaturi negative de la sol. Picăturile de ploaie devin suprarăcite în timp ce trec printr-un strat de aer sub temperatura de îngheț la sute de metri deasupra solului și apoi îngheață la impact cu orice suprafață pe care o întâlnesc, inclusiv sol, copaci, fire electrice, aeronave și automobile.

Ridicat  la  peste 5 - 6 m  altitudine   uneori chiar la 10 m altitudineaerul cald se răceşte rapid, determinînd condensarea vaporilor de apă şi îngheţarea acestora sub formă de "boabe".

Particularităţile locale ale suprafeţei active au un rol deosebit în geneza grindinii, prin intensificarea proceselor de convecţie termică şi creşterea gradului de turbulenţă a aerului. Convecţia termică se dezvoltă, foarte bine, în condiţii de timp senin şi liniştit timp anticiclonicfiind avantajată de terenurile orizontale şi mai ales, uşor în pantă, pe care razele solare cad perpendicular, intensificând procesele locale de încălzire.

Avertizări nowcasting de furtună. Sunt anunţate ploi torenţiale, vijelii şi căderi de grindină

Acestea determină curenţi de aer ascendenţi, foarte puternici, care înalţă în atmosferă aerul supraîncălzit. Cădere în greutate de furtună de aer cald, înălţată în atmosferă se răceşte prin destindere adiabatică, determinând apariţia norilor de convecţie termică de tip Cumulus care, sub influenţa frontului rece, ia formă de nicovală, devenind nori de tip Cumulonimbus care acoperă rapid tot cerul şi în care sunt asigurate toate condiţiile de geneză a grindinii: suprarăcirea picăturilor de apă, îngheţarea picăturilor de apă suprarăcite, formarea boabelor de măzăriche, "jocul" pe verticală al boabelor de măzăriche şi transformarea lor în boabe de grindină, creşterea în diametru a grindinii prin procesele de îngheţare rapidă, sau sublimarea vaporilor de apă, depăşirea greutăţii de suspensie şi căderea grindinii pe sol.

În aceste condiţii, apar primele descărcări electrice, care preced, sau au loc concomitent cu căderea grindinii şi furtuna de dezlănţuire. Particularităţile locale ale reliefului invocate deja mai sus la care se mai adaugă formele diferite de relief, expoziţia versanţilor, gradul de acoperire cu vegetaţie, culoarea solurilor, gradul de umezeală etc.

cădere în greutate de furtună

Uneori, aceasta se produce pe benzi înguste de teren late de 10 - 15 km şi lungi de câteva sute de km orientate paralel cu norul de grindină. Aşa se explică existenţa a două terenuri alăturate, unul afectat total de grindină, iar celălalt neafectat deloc şi deci, pagubele locale pe care le generează fenomenul respectiv. În secţiune verticală, norul de grindină Cumulonimbus prezintă trei zone: zona inferioară care constituie sediul formării picăturilor de apă, unde se întrunesc condiţii favorabile pentru ca vaporii de apă înălţaţi prin convecţie termică şi dinamică să condenseze; aici, temperaturile sunt coborâte, dar nu negative; zona mediană caracterizată prin picături de apă suprarăcite, în care grindina creşte foarte mult în greutate.

Aici, deşi temperaturile sunt negative, picăturile de apă se menţin în stadiul de picături suprarăcite. Numai în contact cădere în greutate de furtună ciocnire cu boabele de măzăriche sau grindină, ele pot îngheţa peste acestea, determinând un strat de gheaţă transparentă; zona superioară a norului este zona în care, vaporii de apă ajunşi prin procese adiabatice sunt transformaţi prin sublimare în ace de gheaţă, măzăriche moale etc.

Tot în zona mediană, boabele de grindină vor creşte în dimensiuni, prin jocul ascendent şi descendent al curenţilor de aer. Prin acest joc, boabele de grindină sunt înălţate în zona superioară şi coborâte în cea inferioară, unde cresc în diametru prin îngheţare şi respectivprin sublimare,până ce sub influenţa propriei lor greutăţi, vor învinge forţa ascensională a curenţilor de convecţie şi vor cădea pe suprafaţa terestră.

Structura bobului de grindinăreflectă deci, condiţiile lui genetice. Frecvenţa medie a zilelorcu grindinăpe întreg teritoriul ţării ţine seama de: contrastul termo - baric, instabilitatea maselor de aer, expunerea reliefului faţă de razele solare şi faţă de advecţiile de aer umed, altitudine, cădere în greutate de furtună de relief, caracteristicile covorului vegetal etc.

Furtuni cu grindină

Astfel, frecvenţa grindinii scade de la vest spre est adică dinspre sectorul cu influenţe oceanice, cu aer umed şi rece, instabil din vest spre cele cu influenţe ale aerului continental, mai cald şi uscat, deci mai stabil din est.

Astfel, numărul de zile cu grindină se reduce pe măsura creşterii gradului de continentalism.

  • Leii stăpânesc pierderea de grăsime
  • Serviciul Hidrometeorologic de Stat
  • Slăbind svenska

Durata medie a grindinii este de la câteva minute, până la 15 minute, remarcându-se şi de această dată, o diferenţiere pe trepte de cădere în greutate de furtună a duratei maxime: Furtunile cu grindină încep brusc. Durata furtunilor cu grindină este invers proporţională cu dimensiunile boabelor de grindină. Cu cât durata este mai scurtă, cu atât dimensiunile acesteia sunt mai mari, ca şi influenţa mecanică pe care o exercită.

ploaie, lanţ, alb-negru, reflecţie, furtună, dupa ploaie, picături

Aspecte de risc. Grindina este un risc climatic care, deşi este rar întâlnit, poate produce în scurt timp calamităţi naturale de mari proporţii, locale sau regionale, în funcţie de traiectoria norului Cumulonimbus care a generat-o.

Din cercetările de teren şi din literatura de specialitate rezultă că aproape toate cazurile de grindină au provocat pierderi importante, în special, agriculturii.

Fiind un fenomen a cărui frecvenţă maximă se realizează în perioada caldă a anului, grindina surprinde culturile agricole în diferite stadii de dezvoltare, afectând buna desfăşurare a ciclului biologic. Este suficient un singur caz de grindină într-o fază critică de dezvoltare a plantei pentru ca întreaga recoltă să fie compromisă.

cădere în greutate de furtună

Grindina poate avea şi efecte minime, în condiţiile în care dimensiunile ei şi densitatea boabelor căzute sunt mai mici, durata mai redusă şi faza de vegetaţie mai înaintată. Grindina poate provoca mari pagube în următoarele condiţii: · când se produce în plin sezon de vegetaţie, surprinzînd pomii fructiferi în faza de înflorire, viţa de vie în faza de formare a boabelorculturile cerealiere în faza de formare a spicului etc. În Republica Moldova grindina în general se semnalează în perioada caldă a anului aprilie — octombrie şi de obicei însoţeşte aversele, furtunile cu oraje, ceea ce intensifică şi mai mult dauna produsă de ea.

Grindina cade sub formă de fâşii sau insule cu diferită configuraţie a arealului. Traiectoria căderii grindinii se începe, ca regulă, din partea supusă vântului pe cumpănă sau a unor înălţimi, după întindere poate oscila între 5 şi km.

Cel mai frecvent lungimea traiectoriei constituie 20 — 25 km iar lăţimea 0,2 — 4 km. Grindina cade pe traiectorie neuniform.

Ploaie înghețată

Mărimea insulelor cu grindină de-a lungul traiectoriei este de 2 — 7 km în lungime şi 0,2 — 2 km în lăţime.

Mărimea maximală a granulelor de grindină de obicei se semnalează în mijlocul arealului.

cădere în greutate de furtună

Suprafaţa insulelor mari cu grindină poate atinge ha. Mărimea grindinii căzute, în rezultatul cărei pot avea loc vătămări semnificative a culturilor agricole în medie constituie 8 — 10 mm.

Cele mai puternice căderi de grindină au loc între orele 15 şi 19 timp local. Însă se pot semnala căderi de grindină în orele nocturne şi de dimineaţă. Aşa, de exemplu, toate cele 9 cazuri de cădere intensivă a grindinii în a.

În unele locuri grindina măruntă dar intensivă s. Măşcăuţi a format un înveliş de gheaţă cu grosimea de 8 — 10 cm.

Peisaj de iarnă în iulie! Imagini cumplite cu căderea de grindină care a făcut astăzi prăpăd!

În raionul Dubăsari s. Cruglic pe 23 iulie a. Relieful Moldovei influenţează semnificativ asupra repartiţiei numărului de zile cu grindină în teritoriu. Prezenţa înălţimilor contribuie la dezvoltarea mişcărilor ascendente ale aerului, intensificarea turbulenţei în stratul de aer de la sol şi corespunzător, creşterii nebulozităţii convective. Astfel, partea centrală a republicii este supusă cel mai mult căderilor de grindină.

Aici, în unele localităţi Corneşti se semnalează cel mai mare număr de zile cu grindină, în medie 2,1 pe an. În aici au fost înregistrate 8 zile cu grindină — cel mai mare număr de zile pentru toată perioada de observaţii.

Cel mai puţin este supusă căderilor de grindină cîmpia Bălţului şi Sud — Estul republicii în medie mai puţin de o zi pe an. În restul teritoriului numărul de zile cu grindină se egalează cu 1 — 2 fig.

cădere în greutate de furtună